când poezia vorbește la tribuna timpului,
lumina își dezvăluie frumusețea chipului
începe coacerea roadelor câmpului,
se sfârșește seminția zeilor Olimpului.

luptele cu beznele sunt intensificate,
în stele se pregătește viitorul junimii,
speranțele de viață cresc diversificate
și spiritele se afiliază cu heruvimii.

doar în lumină se naște Cuvântul Creator
să instaureze binele, bunăstarea în lume,
să facă prezentul mult mai strălucitor,
să desființeze ale vieții cutume.

Cuvântul luminos este ca imnul înălțător
întemeiază ca iubirea fericirile antume.